anapoda

N-am mai văzut cu ochiul, mă gândeam tare de tot să rup pe sub fuste mişcarea, te-am simţit de la depărtare, stăteai în colţ şi dialogai cu un fel de mine absentciobit de faptul că nu auzeam particulele în ciocnire una de alta, una de mine, m-ai inspirat să scriu despre nimic, cam uimire pe sub urechi prindeai un zâmbet bătrân uitat în canistră vin la tine acum ia-mă în braţe pe diagonală întoarce-mi spirala din cap la degete, mi-e cruntă căutarea asta scufundă în mai marea cuşetă a somnului meu de insomniac, mi-a trecut aşa că eraţi mai mulţi prin pori eu în nori n-am stare. Cuvinte pe cărare, nu m-aş fi perdut cu Hansel, băi panseluţă!